BOUL

19 Mai BOUL

Un bou ce de la muncă venea cam obosit,
Trecând pe lângă moară, aude-un glas şoptit;

Cum Veta lu’ Spoitu’ îi zise lui Mihai:
_ Dacă tăceai, vecine, filozof rămâneai…

Rămase cu-acest murmur în cap şi în urechi,
În timp ce ochi de vaci, îl priveau perechi-perechi.
El, important şi sobru, deh! bou cu greutate,
Gândea, privind de sus cum le-ar fi mângâiat pe toate;
Dar nu rosti o vorbă, decis fiind să facă
O nemaipomenită impresie: să tacă!

Lui îi plăcea Joiana, cu ochii lunguieţi,
Şi coada, înfoiată, cu artă, pe scaieţi;
Dar şi Rozina, vaca cea nouă şi roşcată,
C-avea pe vino-ncoace: era vacă-ncălţată…

Făcu o strategie, cu mintea lui de bou:
_ V-arăt eu cine mi’s, căci de-acum sunt „boul nou”!

Veni Joiana, prima, şi îl privi mieroasă,
Clipind din gene grele şi lungi, de vacă grasă;
Apoi veni Rozina – glezne mici, crupa sus –
(îl urmărea demult ea, visând, cu gândul dus)
Cu ugerul bombat, la paradă, pe trotuare,
Privea timid, în jos, de ziceai că-i vacă mare.

Stăteau gură căscată şi aşteptau un semn,
În timp ce dânsu’-n sine, îşi zise:
_ Voi fi demn!
Privi la vaca unu, apoi la vaca doi,
Apoi calcă în baltă, stropind în jur noroi…

Morala, dragii mei, este foarte tristă: Of,
Nu orice boulică, ce tace,-i filozof.

Sursa: „Boul” de Stancu Leliana

O replică genială nu a întârziat să apară:
„Joiană! Tu, Rozină! Vă dau un sfat de aur,
Când boul stă pe gânduri, duceți-vă la taur.”

Despre Vaca, Boul și Armăsarul – Fabula matrimonială ați citit? Dacă da, vă provoc să citiți și Fabula Vaca si Boul

No Comments

Post A Comment