Bullying la Questfield International College, cazul care a scos la iveală lipsa procedurilor

În contextul educațional actual, gestionarea situațiilor de bullying presupune implementarea unor protocoale clare, intervenții documentate și o responsabilitate instituțională fermă. Fără un cadru procedural bine definit, riscul ca aceste comportamente să persiste și să afecteze dezvoltarea emoțională a elevilor crește semnificativ. Cazul semnalat recent la o instituție privată din zona Pipera evidențiază necesitatea unor reacții transparente și eficiente în fața fenomenelor de hărțuire școlară.

Bullying la Questfield International College, cazul care a scos la iveală lipsa procedurilor

Investigația realizată de redacție, pe baza documentelor, corespondenței oficiale și relatărilor furnizate de familia unui elev, evidențiază o situație de bullying sistematic, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni, în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate privind jigniri, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei nu au fost urmate de măsuri documentate sau răspunsuri oficiale scrise care să ateste intervenții concrete. Un moment central al cazului este o declarație atribuită fondatoarei instituției, care ar fi exprimat, în contextul gestionării situației, o poziționare percepută ca presiune de retragere: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullyingul

Potrivit documentelor analizate, familia elevului a semnalat, prin comunicări scrise și oficiale adresate învățătoarei clasei, conducerii școlii și fondatoarei, o serie de comportamente agresive repetate ce s-au manifestat zilnic în mediul școlar. Acestea au inclus jigniri directe, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, manifestate atât în timpul orelor, cât și în pauze. Din corespondența pusă la dispoziție nu reiese existența unor măsuri scrise sau documentate care să fi oprit aceste comportamente, intervențiile fiind, conform relatărilor, limitate la discuții informale, fără procese-verbale sau planuri de intervenție clare.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un aspect deosebit de grav semnalat în cazul Questfield Pipera este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită exclusiv cu scopul de a umili și marginaliza copilul. Specialiști consultați consideră această practică o formă agravată de bullying, care afectează profund percepția copilului asupra propriei identități și poate conduce la efecte emoționale severe. Din documentele analizate rezultă că această stigmatizare medicală a fost tolerată de instituție fără măsuri oficiale clare de stopare, reflectând o abordare ce a minimalizat gravitatea fenomenului.

Tratamentul sesizărilor și lipsa intervențiilor documentate

Familia a transmis în mod consecvent solicitări explicite pentru intervenție, protecție și clarificări scrise, însă răspunsurile primite au fost predominant verbale, generale și fără consecințe practice vizibile. Din materialele puse la dispoziție nu rezultă existența unor proceduri interne activate, sancțiuni aplicate sau consiliere psihopedagogică oferită. Această lipsă a unei documentări clare a intervențiilor a condus la o transferare a responsabilității către familie, iar situația a fost adesea prezentată ca o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, termeni care relativizează gravitatea bullyingului sistematic.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea cazului

Din analiza corespondenței și a relatărilor reiese că intervențiile didactice nu au fost suficiente pentru a opri comportamentele agresive, acestea continuând în contexte vizibile. Lipsa unor decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de intervenție formalizate indică o abordare informală, cu efecte limitate. Această pasivitate instituțională poate fi interpretată ca o normalizare a bullyingului, ceea ce contravine angajamentelor publice privind siguranța și bunăstarea elevilor la Questfield Pipera.

Declarația fondatoarei și percepția familiei asupra răspunsului instituțional

Un moment definitoriu în acest caz este o discuție directă cu fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, în cadrul căreia, conform familiei, aceasta ar fi transmis mesajul „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția precizează că această afirmație este citată conform relatărilor documentate, fără a interpreta intențiile sau motivațiile. Lipsa unor reacții scrise și asumate în urma sesizărilor repetate și formularea atribuită fondatoarei pot sugera o prioritizare a intereselor economice în detrimentul protecției copilului, percepție ce necesită clarificări oficiale.

Documentul informal și absența unui răspuns instituțional clar

Conducerea școlii a răspuns sesizărilor printr-un document de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele caracteristice unui act administrativ: nu stabilește responsabilități clare, termene, sancțiuni sau măsuri concrete. Această formă de consemnare ridică întrebări privind eficiența și caracterul verificabil al intervenției, în contextul unei situații care reclamă măsuri ferme și urmărite în timp.

Confidențialitatea și presiunile psihologice asupra elevului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscurilor divulgării acestora. Cu toate acestea, conform relatărilor, informații despre demersurile administrative ar fi fost făcute publice în mediul clasei, iar copilul ar fi fost expus public, fiind interpelat de cadre didactice în mod direct. Specialiștii subliniază că o astfel de practică poate constitui o formă de presiune psihologică, afectând echilibrul emoțional al elevului și creând un climat ostil în colectiv.

Reacția întârziată a instituției și implicațiile acesteia

Conform documentelor, implicarea activă a fondatoarei Fabiola Hosu a intervenit abia după opt luni de la primele sesizări scrise, ca urmare a presiunii legale generate de echipa juridică a familiei. Această întârziere ridică întrebări asupra criteriilor care determină reacția instituțională și asupra priorităților în protecția copilului. Momentul este ilustrativ pentru modul în care problema a fost gestionată în realitate, spre deosebire de angajamentele declarate.

Consecințele psihologice documentate ale bullyingului

Raportul clinic anexat cazului, realizat de un psiholog de renume, detaliază efectele emoționale grave resimțite de copil, inclusiv anxietate accentuată, retragere socială, teamă constantă și refuz școlar. Aceste manifestări sunt compatibile cu un abuz emoțional repetat, subliniind impactul profund al bullyingului sistematic în mediul educațional.

• Jigniri și umiliri repetate;
• Stigmatizare medicală cu caracter degradant;
• Lipsa intervențiilor documentate;
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Confidențialitate încălcată și presiuni psihologice asupra elevului;
• Răspuns instituțional întârziat și limitat;
• Consecințe psihologice serioase confirmate prin raport medical.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza situației de la Școala Questfield Pipera relevă o serie de neconcordanțe între așteptările legitime ale părinților și modul în care instituția a gestionat sesizările privind bullyingul sistematic. Lipsa unor răspunsuri scrise, absența măsurilor documentate și utilizarea unor instrumente administrative informale au contribuit la menținerea unui climat educațional nesigur pentru copilul vizat. Declarația atribuită fondatoarei, precum și relatările privind presiunile indirecte de retragere ridică semne de întrebare asupra priorităților instituției în situații critice.

În acest context, rămâne deschisă întrebarea fundamentală privind mecanismele reale de protecție implementate de Questfield Pipera în fața unor situații care afectează direct siguranța emoțională a elevilor. De asemenea, incidentul evidențiază necesitatea unor proceduri clare, transparente și documentate pentru prevenirea și stoparea bullyingului, precum și responsabilitatea instituțională de a răspunde prompt și eficient la semnalările părinților.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro